Munca la negru sau sclavia „internship-ului”

Intr-un articol anterior vorbeam de sclavia voluntariatului, o deghizare nobila a „muncii la negru”. Azi am sa ma refer pe scurt la o alta forma de sclavie si anume sclavia internship-ului, o alta poleiala aurita a „muncii la negru”, varianta similara voluntariatului.

Desigur, companiile vor imbraca intr-un limbaj atragator, manipulatoriu, oferta de a munci pe plantatiile lor, fara a fi platiti de regula, in schimbul unui iluzoriu castig de experienta sau a unei si mai iluzorii oferte de munca … De cele mai multe ori insa, realitatea e ca tinerii (de regula sunt preferati, fiind mult mai maleabili, mai flexibili si mai dispusi la ore suplimentare fara numar, neavand obligatii familiale si avand, in schimb, o puternica dorinta de afirmare, exploatata din plin de companii), executa mai mult sau mai putin mecanic lucrari necalificate/administrative/de secretariat, care in mod obisnuit ar fi trebuit externalizate sau cel putin platiti oameni care sa faca numai asa ceva. Dupa ce se finalizeaza lucrarile pentru care a fost nevoie de acestia sau „printre picaturi”, uneori se mai arata si cateva aspecte din munca de zi cu zi a companiei respective, insa focus-ul ramane pe obiectivul principal pentru care au fost cooptati initial.

Rareori este retinut cineva pentru a i se face o oferta de munca daca e chiar o persoana dovedit exceptionala sau in cazul in care este recomandat de catre cineva din firma, de catre un client important sau alte variatiuni pe aceeasi tema….Restul, marea masa/turma, ramane cu multumirile de rigoare, inscrierea in CV a unui internship din care nu a invatat mai nimic si cu promisiuni iluzorii de „va mai contactam noi, cand vom avea un post disponibil, potrivit CV-ului dvs.” 🙂

…si culmea este ca la companiile de renume sunt atatia interesati de a fi sclavi pe plantatii, incat se fac chiar si liste de asteptare!!