internet of things

Unii dintre voi presupun ca ati auzit deja de declaratia lui Eric Schmidt, Presedintele Google, de la conferinta de la Davos, Elvetia :

Voi raspunde foarte simplu ca Internetul va disparea. Vor fi atat de multe adrese IP, atat de multe dispozitive, senzori, lucruri pe care le poti purta, lucruri cu care interactionezi fara sa iti dai seama. Aceste lucruri vor fi parte a fiecaruia, tot timpul. Imaginati-va ca intrati intr-o camera si camera este dinamica si, cu permisiunea voastra, puteti interactiona cu lucrurile din camera. O foarte personalizata, foarte interactiva si foarte, foarte interesanta lume se va dezvalui„.

In mass-media s-a pus foarte mare accent insa doar pe prima parte din declaratie, ziarele promovand articolele cu titluri de genul : „Internetul va dispare!”, astfel incat cei care nu citesc o informatie mai departe de titlu au intrat oarecum in panica, la gandul ca Internetul nu va mai exista!

De fapt, dupa cum se poate constata din citatul de mai sus, este vorba de disparitia formei in care percepem Internetul astazi, in nici un caz de disparitia Internetului, ca mijloc universal de comunicare. Respectiv, de ceva vreme (conceptul fiind din 1999), se promoveaza conceptul de interconectivitate permanenta, de „Internet of things”, care presupune, simplist vorbind, ca o serie de echipamente (de la cele mai elementare, gen ceasuri de mana, mobile pana la PC-uri) sa fie conectate permament la reteaua de Internet si sa functioneze independent sau cu minima/ocazionala manipulare umana, in ideea unei eficiente/performante sporite.

Mai mult decat atat, pana in 2020 se estimeaza ca 80 de miliarde de echipamente din toata lumea vor fi conectate la Internet, sub o forma sau alta, acesta fiind doar un prim pas in adaptarea echipamentelor la comportamentele utilizatorilor acestora.

Ceea ce parea o viziune a unui viitor indepartat a capatat in ultima vreme o materialitate clara, devenind o realitate accesibila in lumea permanent conectata a zilelor noastre. De exemplu, te poti gandi la un frigider inteligent, conectat la internet, care stie permament ce contine, retine ce mancaruri va plac si va anunta cand laptele este aproape pe terminate. Mai mult, poate chiar actiona independent si comanda online alimentele care va lipsesc.

smart house

Ati uitat aragazul aprins? Nicio problema: deschideti o aplicatie de pe smartphone si puteti opri aragazul de oriunde v-ati afla (cu conditia sa aveti conexiune la internet, desigur). Veti putea face setari astfel incat, de fiecare data cand iesiti sau intrati in casa, sa se efectueze automat anumite operatiuni: stins/aprins de lumini, pornit/oprit caldura si asa mai departe.

Si mai interesante sunt aplicatiile din domeniul sigurantei rutiere. Semafoare inteligente, care isi adapteaza singure durata luminii verzi sau rosii in functie de volumul real al traficului, conectate la procesorul din masini, pentru a evita trecerea acestora pe rosu, masini care nu vor iesi de pe carosabil, fiindca senzori minusculi din vopseaua marcajelor rutiere vor semnaliza orice deviere periculoasa – aplicatiile sunt infinite.

Daca pentru utilizatorii individuali avantajele tin mai mult de sporirea confortului, in cazul companiilor se vor eficientiza procesele de business. Astfel, magazinele nu se vor mai confrunta cu penurii de marfa, in conditiile in care sistemul complet automatizat va sti in orice moment cate cutii de alimente se afla pe raftul supermarketului si cate mai sunt in magazia din spate si va putea chiar sa comande imediat un nou lot de la un anumit nivel al stocului in jos.

In domeniul productiei, se discuta deja de a IV-a revolutie industriala, aplicatiile ce vor spori la maximum eficienta devenind esentiale. Ne putem imagina produse inteligente care se vor proteja singure pentru a evita orice avarie sau pot comanda singure piese de schimb cand detecteaza o defectiune.

Majoritatea companiilor se gandesc la fluxurile fizice de materiale si produse ca fiind separate de fluxul de informatii din procesul de productie. Dupa cea de a IV-a revolutie industriala, nu va mai exista nicio diferenta intre informatie si materiale, fiindca produsele vor fi legate indisolubil de informatia care le insoteste. Astfel, materia prima va “sti” de la inceput ca urmeaza sa fie transformata in produsul X, destinat clientului Y si, practic, va contine sub o forma sau alta toate informatiile legate despre felul si locul in care va fi procesata. Odata ajunsa la fabrica de prelucrare, materia prima va putea sesiza orice deviere de la procesul standard, va putea identifica momentul finalizarii prelucrarii si va sti cum sa ajunga la clientul final.„, afirma Markus Löfflerm, analist principal la biroul McKinsey din Stuttgart

Dupa echipamente, casele inteligente, se vorbeste deja de orasele inteligente, in care comunicarea intre toate sistemele (transport, apa, canalizare, electricitate, iluminat etc.) sa asigure eficienta energetica, reducerea poluarii si, desigur, cresterea confortului locuitorilor.

smart city2

Orasul sud-coreean Songdo si-a propus deja sa devina primul “oras inteligent/smart city”, in care „internet of things” sa fie omniprezent.

Ce parere aveti? Viitorul suna bine? 🙂

Daca ti-a placut articolul sau informatiile ti s-au parut utile, nu uita te rog sa dai like si, daca vrei, sa il distribui prietenilor tai sau sa lasi un comentariu cu parerea ta!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s