„Prestezi” ore suplimentare ? Pregateste probele!

Posted: 24/07/2014 in Cariera
Etichete:, ,

Workalcoholic

Presupun ca mare parte din voi ati „prestat” ore suplimentare in favoarea angajatorului…si mai presupun ca, mare parte dintre voi, nu ati fost platiti pentru ele…

Justificarile pentru neplata orelor  pot fi multe, de regula  plecandu-se de la premisa  ca era „normal” sa le efectuati, din cauza faptului ca nu v-ati organizat bine timpul, nu ati fost suficient de eficienti, de organizati, de performanti, etc

    Ce prevede insa Codul Muncii?  

     Mai jos, sa ne reamintim putin cele mai relevante prevederi legale in domeniu :

1) regulasalariatii pot face maximum 8h suplimentare/saptamana, durata maxima a muncii neputand depasi 48h/saptamana (inclusiv orele suplimentare) (at.114, alin.1, Codul Muncii);

!!  exceptia  : salariatii pot lucra mai mult de 8h/saptamana, daca media orelor suplimentare este de maximum 8h/4 luni calendaristice (art.114, alin.2, Codul Muncii);

2) regula : trebuie sa existe acordul salariatilor (nota mea : expres/tacit – executarea efectiva a lucrarii date de catre angajator) pentru efectuarea orelor suplimentare (art.120, alin.2, Codul Muncii);

!! exceptia : cazurile de forta majora (incendii, cutremure, inundatii, avarii ce pun in pericol siguranta bunurilor si persoanelor, lucrari urgente ce trebuie efectuate in vederea prevenirii unor accidente/pentru inlaturarea consecintelor unor accidente);

3) regula: orele suplimentare efectuate trebuie platite de catre angajator, munca suplimentara fiind necesar a fi compensata de catre angajator cu ore libere platite, in urmatoarele 60 de zile calendaristice (art.122, alin.1, Codul Muncii).

!! exceptia : in cazul in care nu este posibila compensarea cu ore libere platite in termenul de mai sus, orele suplimentare vor fi platite salariatului, luna viitoare, prin adaugarea unui spor la salariu (stabilit in contractul individual/colectiv de munca, care nu poate fi sub 75% din salariul de baza), proportional cu durata orelor suplimentare (art.123, alin.1, Codul Muncii).

      Ce se intampla in practica?

     De cele mai multe ori, personal, m-am confruntat cu situatii de genul : primesti de la sef, colegi, clienti sau  parteneri lucrari urgente cu 1/2 h sau mai putin inainte de terminarea programului, iar acestea nu pot fi finalizate, din motive obiective, pana atunci, ti se cere  sa finalizezi o lucrare complexa pana la sfarsitul programului sau pana a doua zi la prima ora, desi se cunoaste de la inceput ca acest lucru este imposbil, etc. Toate acestea, fara a se preciza in mod explicit ca este vorba de solicitarea unor ore suplimentare…

      In cazul in care situatiile de mai sus  au caracter exceptional/ocazional, nu cred ca ar supara pe nimeni, insa daca au caracter de regularitate, de „normalitate”, e clar ca ai o problema…

     Ce este de facut?

     Daca ai „norocul”, de la inceput,  sa primesti o lucrare pe email (deci sa nu ti se spuna doar verbal ce trebuie sa faci si tu sa initiezi rezolvarea directa a problemei), atunci ar trebui sa oferi imediat feedback, care sa contina o estimare a principalelor solutii preconizate si, mai ales, a timpului de rezolvare a problemei respective (ex.”Referitor la problema”x”, preconizez urmatoarele solutii de rezolvare, cu estimarea unei perioade de „x” ore, astfel incat te/va rog sa-mi spui/spuneti daca problema trebuie rezolvata azi sau poate fi si maine solutionata”). De regula, ar trebui sa primesti un raspuns in care sa se clarifice acest aspect.

     Dupa ce ai finalizat lucrarea, o trimiti emitentului,  pentru a avea dovada realizarii efective a orelor suplimentare respective (daca exista foi de prezenta/pontaje in baza registrelor/ inregistrari ale orelor in baza cartelelor de acces in sediul companiei se pot solicita, in caz de litigiu, si aceste probe).

    Acest tip de corespondenta (exemplificat mai sus) este foarte util in dovedirea cerintei exprese a angajatorului de a face ore suplimentare, pentru ca numai in acest caz iti vor fi platite! In restul cazurilor, exista riscul sa intri in categoria :  „proasta organizare, ineficienta, neprofesionalism,etc” sau, mai bland, „munca voluntara” …

    Daca totusi, si in acest caz (in care, in plus fata de cele de mai sus, soliciti in scris plata orelor) ti se refuza plata, nu mai ai alta varianta decat sa sesizezi Inspectia Teritoriala a Muncii (ITM-ul)/Inspectia Muncii/Ministerul Muncii  si/ sau sa-l dai in judecata pe anagajator (la Tribunalul din raza ta de domiciliu).  ITM-ul este  obligat (conform OG nr.27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor)  sa analizeze sesizarea (in care descri exact ce s-a intamplat, sugerand verificari de pontaje, inregistrari cartele de acces, inregistrari video, martori, etc), sa efectueze un control la  sediul angajatorului si, intr-un final, sa raspunda in 30 de zile de la data inregistrarii sesizarii. Totodata, ITM-ul are obligatia legala de confidentialitate a sesizarii, astfel incat chiar daca va efectua un control la sediul angajatorului, nu trebuie sa dezvaluie nici macar ca acest control a fost efectuat in urma unei sesizari, nemaivorbind de datele tale personale (ex nume, prenume, adresa, etc).  Intr-un final, daca ai castig de cauza, ti se vor plati orele suplimentare, iar angajatorul va fi amendat cu amenda intre 1500-3000 lei (conform art.260, lit.i) din Codul Muncii)

    Cererea de chemare in judecata (efectuata in maxim 30 de zile calendaristice de la data comunicarii refuzului scris al angajatorului de plata a orelor), pe de alta parte, e scutita de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar, iar termenele de judecata nu pot fi mai mari de 15 zile, hotararea judecatoareasca fiind definitiva si executorie de drept. Totodata, se pot solicita si daune materiale (repararea prejudiciului produs prin intarzierea platii orelor suplimentare) si morale (stress-ul, oboseala acumulata in perioada respectiva care a determinat declansarea/acutizarea unor afectiuni medicale,etc), cheltuieli de judecata (ex plata onorariului avocatului, daca e cazul), sporul la salariu (a se vedea punctul 3 de mai sus), actualizarea sumelor si indexarea lor cu indicele de inflatie (pentru a te asigura pentru cazul nefericit  in care procesul ar dura totusi 1-2 ani).

    In ambele cazuri de mai sus insa, desi in litigiile de munca, sarcina probei apartine angajatorului, trebuie sa te pregatesti si tu cu dovezi (orice mijloc de proba e admisibil, de ex.inscrisuri : state de plata, pontaje lunare, email-uri, martori (de ex.colegi, sefi), expertiza contabila judiciara – solicitata in instanta, inregistrari video ale prezentei in sediul angajatorului peste orele de program, etc) ca angajatorul ti-a cerut in mod expres sa efectuezi ore suplimentare si ca ai efectuat efectiv (ca numar) orele respective.

     Faptul ca ai ramas  la serviciu, sa lucrezi dupa terminarea programului oficial, din pacate, nu are nici o  relevanta, atata timp cat nu ti s-a cerut acest lucru in mod expres si nu poti  sa dovedesti acest lucru.

      Cele de mai sus, sunt cele ce mi-au venit in minte, la prima vedere, exemplificativ, astfel incat ar fi interesant de cunoscut cu ce v-ati confruntat si voi si cum ati rezolvat problema…

Daca ti-a placut articolul sau informatiile ti-au fost utile, nu uita te rog sa dai like, sa il distribui prietenilor tai si sa lasi un comentariu cu parerea ta!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s